Din pacate, societatea inca nu e pregatita, la noi, pentru o sanctionare a parintilor care nu comunica. Pentru acest motiv, solutiile practice de obligare a celuilalt parinte sa colaboreze se cauta de la caz la caz, individual, incercand marea cu degetul.
Pe de alta parte, depinde la ce anume se refera comunicarea. Ce sa comunice unul sau altul dintre parinti? Asa, generic, discutia e inutila. In discutii concrete, uneori, se pot gasi ori negocia solutii concrete.
Este absolut normal ca doi parinti, impreuna sau separat, sa discute cu invatatoarea, prietenii, parintii prietenilor copilului lor. Nu are nicio importanta ca sunt un cuplu sau nu, asa cum nu are nicio importanta starea de pubertate sau adolescenta a copilului rusinat, uneori, ca se prezinta cu parintele la scoala.
Asta inseamna sa fii parinte, anturajul, prietenii, activitatile trebuie cunoscute parintilor, e o normalitate, o realitate obiectiva, parintii raspund pentru tine si, ca urmare, trebuie sa te poata indruma. Pentru asta trebuie sa cunoasca.
E in interesul copilului ca un parinte sa ii poata da sfaturi si indrumari in deplina cunostinta de cauza si este in interesul celuilalt parinte ca sa nu isi asume singur intreaga raspundere parinteasca. Cu alte cuvinte, e si in interesul parintelui sa comunice cu celalalt parinte despre... orice legat de copil. Isi pot, astfel, coordona abordarile spre o educatie unitara.
Din pacate, parintii care nu comunica bine isi educa inconstient copilul sa aiba relatii nesanatoase, autosabotante, agresive. Parintii lui sunt alfa si omega, ei sunt acceptati oricum ar fi si ei determina primele modele comportamentale ale copilului. Asadar, vor determina si de bine si de rau, si frustrare si agresiune sau... comunicare si toleranta.
Din pacate, inca nu suntem suficient de pregatiti sa intelegem ca interesul copilului e unul superior intereselor noastre, ca trebuie sa negociem si sa comunicam si in situatii neplacute pentru noi. De aceea, inca nu exista sanctiune legala.
In alte sisteme de drept, sanctiunea consta in timpul pe care il aloca instanta parintilor, capacitatea lor de comunicare si colaborare fiind un criteriu pentru program si locuinta minorului. Nu exista prea multe sanctiuni contraventionale sau similare.
Dupa mine, e un abuz asupra copilului sa nu comunici cu celalalt parinte si sa intretii sau sa provoci o stare de razboi continuu. Totusi, nu avem autoritati de protectie a copilului indeajuns specializate si nici cu indeajuns de multi angajati pentru toate cazurile actuale...
