Un client si un avocat incheie un contract care trebuie citit. Nu ca sa-i facem avocatului placere, ci ca sa stim noi ce sa asteptam de la relatia asta profesionala.
De regula, contractul e un tipizat de la barou, de vreo culoare minunata, roz-bonbon sau galben-pai… :D si are, oricum, doar o pagina. Orice intelegere a partilor, suplimentara, trebuie facuta in scris.
Trebuie mentionat ca orice nu e facut in scris se stabileste dupa niste reguli general legiferate, prea general insa pentru a determina partea in culpa. Deci: asigurati-va ca tot ceea ce vi s-a promis e scris acolo sau intr-o hartie aditionala, semnata de ambele parti.
Asigurati-va ca primiti un exemplar din contract si ca nu dati bani fara chitanta; orice lipsa a chitantierului etc. se poate suplini printr-o hartiuta semnata de cel care primeste banii, unde se scrie suma, ce reprezinta, in baza carui contract si obligatia de a emite chitanta fiscala in cel mai scurt timp. Nu e normal, dar e un inceput si arata buna-intentie a avocatului.
Revenind la contract, daca el prevede redactari de acte, asigurati-va ca sunt mentionate: ce acte, cate exemplare, daca este asigurata asistenta la semnare, cate consultatii sunt incluse in onorariu, daca actul va fi si atestat de avocat, daca veti fi asistat la notar etc.
Daca acel contract prevede reprezentare intr-o anumita problema, ar trebui precizat: in fata cui, de cate ori sau in ce interval, care sunt puterile reprezentantului (optional, in cazul ca nu are puteri depline). De regula, reprezentarea in instanta se incheie pe etape procesuale…
Sigur, pare nedrept la o prima vedere, insa daca avocatul isi asuma de la bun inceput toate fazele procesuale (2, 3 sau chiar mai multe, cate pot fi), el nu poate estima cu acuratete cantitatea de munca si va face o medie pe care cere bani, sa spunem ca 2 etape procesuale.
Daca nimeni nu ataca sentinta, va treziti ca ati platit pentru o etapa care nu se mai exercita… daca hotararea este executata de buna-voie ati platit o executare silita care nu mai e silita…
Asa incat, ceea ce la prima vedere este dezavantajos vine, in esenta, in ajutorul ambelor parti, caci o etapa procesuala inceputa deja este mai usor de estimat la nivel de munca necesara, numar de termene etc.
Intr-o cale de atac iti poti da seama cat vei munci abia dupa ce aceasta incepe, in functie de temeinicia hotararii anterioare etc., asa incat estimarea facuta dupa declararea ei va fi mai realista si, in mod normal, mai ieftina decat estimarea facuta generalissim, pe nevazute.
Intotdeauna, daca avocatul percepe pentru un dosar un onorariu x, intrebati ce include onorariul acela exact: numar de consultatii, explicatii pe mail, cate reprezentari (fie si numai determinabile, de genul: reprezentari in instanta pe toata durata fondului) etc.
Puteti detalia onorariul pe “etape ale unei etape”… anume: atata pentru actiune, atata pentru interogatoriu, atata pentru obiective expertiza etc. Astfel, ambele parti stiti cu exactitate ce anume merita banii aia.
Nu uitati, pe langa toate detaliile legate de onorariu, sa stabiliti exact care este termenul de plata (sau termenele, in cazul ca se plateste esalonat ori pe etape). Nu trebuie trecut cu vederea ca in cazul neplatii in termen a onorariului avocatul poate considera contractual reziliat fara vreo notificare catre dv., deci trebuie ori sa conveniti altfel ori sa fiti atent la termene.
Aveti dreptul sa negociati totul in acel contract: sume, termene etc. si aveti dreptul sa incheiati contractul scris la data la care ati convenit asupra tuturor aspectelor si nu ulterior, la vreo data la care puteti plati un avans ori chiar intreg onorariul.
Aveti un cuvant de spus, sunt banii si interesele dv. Pastrati legatura constant cu avocatul dv., nu considerati ca ati rezolvat problema doar angajandu-l.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu