miercuri, 15 februarie 2017

Cu copiii la proteste

Ca idee, nimic nu interzice exprimarea unui copil si protestul lui legal. Protestele din zilele astea insa nu au fost tocmai legal organizate, asa incat exista o problema din acest punct de vedere.
Pe de alta parte, situatia de fapt iesita din comun din Piata Victoriei din ultimele doua saptamani cred ca anuleaza faptul ca protestele nu au avut autorizatie. Uneori, chestiuni de fapt evidente suprascriu teorii invechite.
Dar si in teorie, atata timp cat nu urmaresti foloase, santajarea prin expunerea copiilor, abuzarea copiilor prin conditiile in care ii tii, prin ideile pe care le promoveaza protestul, prin violenta la care ii expui, prin induiosarea autoritatilor de prezenta lor, nu vad ce anume lege s-ar incalca.
Si copiii au dreptul sa aiba o opinie, legislatia nationala si internationala sustine informarea lor raportat la gradul de maturilate a lor si incutrajeaza exprimarea lor libera.

In privinta sesizarilor anonime ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Copiilor, ele nu vor avea o finalitate. Legal Autoritatea nu poate sa amendeze parintii, motivele vor fi destul de slabe si nu vor tine in instanta. Ba mai mult, sunt parinti care au ajuns acolo tocmai pentru ca vedeau mai degraba un mare loc de joaca in piata, fara a fi tentati de protest. Erau colegi de gradinita si scoala ai copilului. Erau activitati de duminica si de iesit cu familia.
Daca peste toate astea pui si ideea de baza, anume educarea simtului civic, exprimarea ideii ca ceva nu-ti place in societate si iei atitudine, sustinerea unui punct de vedere, toate astea in mod pasnic si frumos, cred ca ar trebui premiati parintii aia, nu amendati.
Sa inveti un copil ca ai venit sa sustii o idee fara sa te bati, fara sa fii agresiv, colaborand cu fortele de ordine, cu ceilalti protestatari, intr-o comuniune care se organizeaza frumos ad-hoc e o lectie buna de viata.
Sa ii arati copilului ca intr-o multime trebuie sa te tii aproape de cei dragi, sa gasesti metode de a-i recunoaste, de a-i contacta la nevoie, sa identifici nevoile unei multimi pentru copiii mai mari (adunarea are nevoie de o motivatie, de mancare, de apa, de o activitate sau mai multe, pancarte sau alte nevoi specifice grupului), toate astea sunt izvoare de educare civica si sociala foarte pretioase.

In consecinta, e o mare risipa de resurse cu aceste sesizari, resurse care sunt si-asa prea putine. E o pierdere de vreme pentru sanctiuni care nu se vor aplica si nu se vor sustine. Consumarea timpului functionarului si-asa prea ocupat si nemotivat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu