Alegerea felului invataturii nu inseamna dreptul de a fi informat de celalalt parinte. Nu inseamna sa poti fi deranjat cu un mail sau sms despre unde si cum e copilul tau inscris la scoala sau ce invatatoare i s-a repartizat.
Inseamna dreptul tau de a te informa despre variante, alternative si de a participa activ la decizie. Daca te-ai informat din timp, stii care e perioada de testari, de inscrieri in prima faza, a doua faza etc., asta o poti face, fie ca vrea celalalt parinte, fie ca nu.
Daca nu te-ai informat, nu conteaza ca esti parintele la care copilul locuieste sau nu, ca platesti bona sau pensie sau nu, ca e mare sau mica pensia. Ai ratat sa te informezi la timp, nu mai ai sansa sa fi decis decat daca celalalt parinte decide ca poti. In esenta, nu stiu cat este, de fapt, participarea ta la decizie, atata timp cat celalalt parinte decide daca te trage de maneca sa iti spuna ca de maine incep inscrierile si ca scoala de cartier e X.
Daca nu ainfacut nimic si celalalt parinte s-a informat la timp, s-a interesat, s-a dus la inscrieri etc., atunci copilul merge la scoala aceea. Daca nu a facut nici acel parinte nimic, asta e, copilul ramane neinscris la scoala in anul respectiv.
Despre asta vorbim, despre a inscrie copilul la scoala si a face demersuri in sensul asta ori despre a sta pasiv si a astepta ca para malaiata sa inscrie copilul. In toate cazurile, lipsa de cunoastere, de informare, are urmari. Uneori urmarea e ca celalalt parinte decide, alteori ca pruncul nu va merge la scoala.
Repet, nu conteaza care e rezident sau nerezident, conteaza care se zbate, informeaza, sta la cozi, merge la portile deschise, vorbeste la secretariat, depune cereri etc. Acela cam are, de regula, puterea deciziei sau a participarii la ea. Pentru ca amandoi au un copil, amandoi se intereseaza, stiu perioade, invatatori, acte necesare etc. si, prin urmare, amandoi iau decizia. Daca doar unul se intereseaza, se informeaza, se invoieste de la munca, de regula, acela ia decizia in practica. Indiferent ca e rezident sau nu, ca sta cu copilul sau nu.
Sa iei decizii fara sa faci efortul sa te informezi e ca un fel de manager care isi falimenteaza propria afacere pentru ca ia decizii proaste: asa ceva nu se face.
Nu, nu exista un drept al unui parinte de a fi informat de celalalt parinte decat DACA acele informatii nu pot fi obtinute din alte surse.
Dreptul de a decide referitor la problemele medicale, educationale etc. ale copilului tau insa vin la pachet, strans legat, cu obligatia ta corelativa de parinte de a sti cu ce se mananca respectivele lucruri, anume scoala aceea, boala aceea etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu